I.(5p.) Citeşte cu atenţie următorul text:

          A.„ – Dacă e vorba de o simplă împreunare, da… are drept să zică: nu mai vreau… dar iubirea e altceva. Iar dacă nu ştiţi ce e (…) discutaţi mai bine de ceea ce vă pricepeţi.

          O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie… Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obişnuieşti cu greu, la început, să-şi placă femeia fără de care mai târziu nu poţi trăi. Iubeşti întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi repeţi că nu este loial s-o jigneşti, să înşeli atâta încredere. Pe urmă te obişnuieşti cu surâsul şi vocea ei, aşa cum te obişnuieşti cu un peisaj. Şi treptat îţi trebuieşte prezenţa ei zilnică. Înăbuşi în tine mugurii oricăror altor  prietenii şi iubiri. Toate planurile de viitor şi le faci în funcţie de nevoile şi preferinţele ei. Vrei succese ca să ai surâsul ei. Psihologia arată că au o tendinţă de stabilizare stările sufleteşti repetate şi că, menţinute cu voinţă, duc la o adevărată nevroză! Orice iubire e un monoideism, voluntar la început, patologic pe urmă.”

nevroză = tulburare nervoasă cu caracter funcţional

monodeism = închinare la un singur dumnezeu

patologic = bolnăvicios, anormal

1. „În cele trei zile, cît am stat la Odobeşti, am fost ca şi bolnav, cu toate că păream uneori de o veselie excesivă. Îmi descopeream nevasta cu o uimire dureroasă. (…) Printr-o ironie dureroasă, eu descopeream acum, treptat, sub o madonă crezută autentică, originalul: un peisaj şi un cap străin şi vulgar. Ei doi, oricum se formau grupurile, erau nedespărţiţi. De altfel erau şi cei care-şi impuneau , cu autoritate parcă acceptată de toţi, iniţiativele. Vizite în împrejurimi, plimbări, sporturi şi jocuri în vie. Ba , de multe ori, dispăreau singuri şi se făceau aşteptaţi. Aşa, a doua zi, au venit la masă după ce toată lumea se aşezase. Se ştia că numai pe ei îi aşteptam, deci situaţia mea era dintre cele mai ridicole, căci întârzierea lor, deşi nu era poate din pricină că se găseau amândoi ascunşi în vreo cameră, se preta totuşi la cele mai dezagreabile sugestii.”

                    (Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)

Descarcă materialul…